Înainte să citiți țin să fac precizarea, unde am scris că litera se pronunță într-un fel m-am referit doar la pronunția ei, nu și în cazul pronunției acesteia când stă pe langă alte litere (grupuri de litere). Grupurile de litere le-am detaliat DUPĂ alfabet.
-Cumseciteştealfabetulgerman?Dacădoriţisăstudiaţicumseciteşte alfabetul german vă recomandăm următorul tabel:
A - a
C - ţe
F - ef
I - i
L - el
O - o
Q - cu
ß - es-ţet
Ü - iu
X - ics
Ä - e
D - de
G - ghe
J - iot
M - em
Ö - io
R - er
T - te
V - fau
Y - iupsilon
B - be
E - e
H - ha
K - ca
N - en
P - pe
S - es
U - u
W - ve
Z - ţet
-Literele luate individual sunt de genul masculin, feminin sau neutru? Literele din alfabetul german sunt de genul neutru: das A, das B, das C.
CUVÂNT ÎN GERMANĂ [PRONUNȚIE] = DENUMIRE ÎN ROMÂNĂ.
Unde întâlniți:
-consoanele duble:BB - DD - FF - GG - KK - LL - MM - NN - PP - RR - TT - WW,
acestea se pronunță ca o singură consoană.
-vocalele duble:AA - EE- OO, acestea se pronunță prelungit (cam de 2 ori vocala).
A a [a]
Pronunție: A, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi A lung sau A scurt.
I) A lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după A urmează o singură consoană: (das) Rad [Raad] = roata
b) literă dublă (aa): (das) Haar [Haar] = părul
c) după A urmează H mut: (das) Jahr [Iaar] = anul
d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă: (das) Sofa [Zofaa] = canapeaua
II) A scurt se pronunță în următoarele situații:
a) după A urmează 2 sau mai multe consoane: rasch [raș] = iute, rapid, prompt
b) după A urmează grupul de litere CK: (das) Wrack [Vrac] = epava
c) nu se aplică tot timpul, DAR uneori dacă rădăcina cuvântului conține A lung, atunci A rămâne lung și în forma flexionară, chiar dacă în forma flexionară după A urmează 2 consoane:
haben = a avea - rădăcina este hab, iar terminația en.
*rădăcina hab: după A urmează doar o singură consoană, deci se va pronunța lung [haab].
*una din formele flexionare ale lui haben (participiul II) este gehabt (avut).
*chiar dacă după A din gehabt urmează 2 consoane, A se va pronunța tot lung [gehaabt].
Ä ä [ɛ]
Pronunție: E deschis (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi
Ä lung sau Ä scurt. Se mai scrie Ae, ae.
I) Ä lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după Ä urmează o singură consoană: (der)Käse [Cheeze] = cașcavalul
b) după Ä urmează H mut: wählen [veelăn] = a alege, a vota
II) Ä scurt se pronunță în următoarele situații:
a) după Ä urmează 2 sau mai multe consoane:
(die) Männer [Menăr] = bărbații / ich hätte [hete] = eu aș avea
b) după Ä urmează grupul de litere CK: (das) Gepäck [Ghepec] = bagajul, bagajele
B b [be]
I) Pronunție: B, la începutul sau în cadrul cuvântului.
(das) Blut [Bluut] = sângele
glauben [glaubăn] = a crede
II) Pronunție: B apăsat, la sfârșitul cuvântului.
(das) Lob [Loob] = complimentul, lauda
(der) Raub [Raup] = jaful
Există și excepții. Cu toate că B se găsește în cadrul cuvântului acesta se va pronunța B apăsat.
(das) Obst [Oobst] = fructul, fructele
C c [țe]
I) Pronunție: Ț, foarte puține cuvinte (împrumutate din alte limbi).
Cäsar [Țeezaar] = Cezar
(das) Celsius [Țelzius] = Celsius
II) Pronunție: C (ca în casă), foarte puține cuvinte (împrumutate din alte limbi).
(die) Creme [Creme] = crema
D d [de]
I) Pronunție: D, la începutul sau în cadrul cuvântului.
(der) Durst [Durst] = setea
(der) Laden [Laadăn] = magazinul
II) Pronunție: D apăsat, la sfârșitul cuvântului.
(der) Freund [Froind] = prietenul
(der) Wald [Wald] = pădurea
E e[e]
Pronunție: E, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi E lung sau E scurt.
I) E lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după E urmează o singură consoană: (das) Gel [Gheel] = gelul (G ca în gură)
b) literă dublă (ee): (das) Meer [Meer] = marea / leer [leer] = gol
c) după E urmează H mut: sehr [zeer] = foarte / mehr [meer] = mai mult
II)E scurt se pronunță în următoarele situații:
a)după E urmează 2 sau mai multe consoane: (das) Nest [Nest] = cuibul / (das) Bett [Bet] = patul
b) după E urmează grupul de litere CK: (der) Dreck [Drec] = murdăria
F f [ef]
Pronunție: F, indiferent de locul în cuvânt.
(das) Fahrrad [Faaraad] = bicicleta
(der) Apfel [Apfăl] = mărul
(der) Kopf [Copf] = capul
G g [ghe]
I) Pronunție: G (ca în gheată), la începutul sau în cadrul cuvântului.
(das) Geld [Gheld] = banul, banii
(der) Vogel [Foogăl] = pasărea
II) Pronunție: G apăsat, la sfârșitul cuvântului.
(der) Zug[Țuug] = trenul
(der) Krieg [criig] = războiul
III) Pronunție: J (cuvinte împrumutate din limba franceză)
(die) Garage [Garaje] = garajul
(das) Regime [Rejiim] = regimul
H h [ha]
I) Pronunție: H, la începutul sau în cadrul cuvântului.
II) Pronunție: H mut (nu se pronunță), între o consoană și o vocală sau între două vocale.
Se prelungește vocala din fața lui H.
(der) Lehrer [Leerăr] = profesorul
(die) Ehe [Eee] = căsătoria
I i[i]
Pronunție: I (ca în icoană), la începutul sau în cadrul cuvântului.Poate fi I lung sau I scurt.
I) I lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după I urmează o singură consoană: (der) Igel [Iigăl] = ariciul
b)după I urmează H mut: ihn [iin] = pe el / ihnen [iinăn] = lor / ihr [iir] = voi, al ei
c) când I se găsește într-o silabă neaccentuată a unui cuvânt, pronunția este la fel ca în exemplele de mai sus dar puțin mai scurtă: (die) I-dee [Ii-dee] = ideea (accentul se pune pe ultima silabă)
d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă:
(der) Vati [Faatii] = tăticul
II) I scurt se pronunță în următoarele situații:
a) după I urmează 2 sau mai multe consoane:
ich [ih] = eu / immer [imăr] = mereu / (der) Tisch [Tiș] = masa / bitte [bite] = vă rog, cu plăcere
b) după I urmează grupul de litere CK: (der) Blick [Blic] = privirea
c) când după I urmează o vocală nu se formează 2 silabe separate, iar I este pronunțat foarte scurt
(die) Station [Ștațion] = stația, secția de spital
J j [iot]
I) Pronunție: I (ca în ieri), la începutul sau în cadrul cuvântului.
(das) Jahr [Iaar] = anul
(das) Objekt [Obiect] = obiectul
II) Pronunție: Dj, cuvinte foarte puține (împrumutate din limba engleză).
(der) Job [Djob] = munca, locul de muncă / (der) Jazz [Djez] = jazz-ul
III) Pronunție: J (ca în jder),cuvinte foarte puține (împrumutate din limba franceză).
(der) Jargon [Jargon] = jargonul
(die) Jalousie [Jaluzii] = jaluzelele
K k [ka]
Pronunție: C (ca în copil, chestie), indiferent de locul în cuvânt.
(das) Kind [Chind] = copilul
(das) Paket [Pacheet] = pachetul
(der) Streik [Ștraic] = greva
L l [el]
Pronunție: L, indiferent de locul în cuvânt.
(das) Land [Land] = țara
(das) Pult [Pult] = pupitrul
(der) Nebel [Neebăl] = ceața
M m [em]
Pronunție: M, indiferent de locul în cuvânt.
(die) Maus [Maus] = șoarecele
(die) Familie [Famiilie] = familia
(der) Traum [Traum] = visul
N n [en]
Pronunție: N, indiferent de locul în cuvânt.
(der) Name [Naame] = numele
(die) Hand [Hand] = mâna
braun [braun] = maro, șaten, cafeniu
O o[o]
Pronunție: O, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi O lung sau O scurt.
I) O lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după O urmează o singură consoană:
(die) Rose [Rooze] = trandafirul / groß [grooss] = mare / rot [root] = roșu / vor [foor] = în fața
Există și excepții. Cu toate că după O urmează doar 1 consoană acesta se va pronunța scurt.
von[fon] = de, de la, de către
b) literă dublă (oo): (das) Boot [Boot] = barca, ambarcațiunea
c) după O urmează H mut: (das) Ohr [Oor] = urechea
d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă:
(das) Lotto [Lotoo] = loteria
II) O scurt se pronunță în următoarele situații:
a) după O urmează 2 sau mai multe consoane:
(das) Dorf [Dorf] = satul / (die) Sonne [Zone] = soarele
Există și excepții. Cu toate că după O urmează 2 consoane acesta se va pronunța tot lung.
(das) Obst [Oobst] = fructul, fructele
b) după O urmează grupul de litere CK: (die) Socken [Zocăn] = ciorapii
Ö ö[o]
Pronunție: un fel de IO (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi Ö lung sau Ö scurt. Se mai scrie Oe, oe.
I) Ö lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după Ö urmează o singură consoană:
(die) Lehrer [Leerăr] = profesorul, R îngroșat este ca și consoană, iar R de la sfârșit este vocal.
.METODĂ: Pentru începători e indicat să se rostească R simplu ca în română, iar apoi pentru a-l rosti ca și în germană faceți gargară. În timp ce faceți gargară încercați să pronunțați următoarele grupuri de litere: RA, RE, RI, RO, RU, RÜ, RÖ. După ce reușiți să-l pronunțați încercați să rostiți cuvintele normal, fără a face gargară.
II) R vocal se pronunță în următoarele situații:
Pronunție: ĂR (R se aude doar puțin - "ciupit") sau Ă (uneori nu se aude deloc).
a) sufixul ER - (der) Vater [Faatăr] = tata, (die) Mutter [Mutăr] = mama.
b) prefixele ER, VER, ZER, HER:
*ER - erlauben [ărlaubăn] = a permite
*VER - vergessen [fărgesăn] = a uita
*ZER - zerstören [țărștöörăn] = a distruge, (ö = eo)
S s [es]
I) Pronunție: Z, la începutul sau în cadrul cuvântului (S stă însoțit de o vocală/diftong).
(die) Seile [Zaile] = sforile, funiile
(die) Reise [Raize] = călătoria
süß [züüss] = dulce, drăguț, (ü = iu)
II) Pronunție: S, la sfârșitul cuvântului.
(der) Preis [Prais] = prețul
(das) Glas [Glaas] = paharul
- ß[esţett]
Pronunție: SS (S lung), în cadrul sau la sfârșitul cuvântului. Se folosește doar după o vocală lungă sau un diftong.
(der) Spaß [Șpaass] = distracția
(die) Straße [Ștraasse] = strada
(ich)aß [aass] = (eu)mâncam
(ich) weiß [vaiss] = (eu) știu, alb
ß nu are majusculă !!!
T t [te]
I) Pronunție: T, indiferent de locul în cuvânt.
(das) Telefon [Telefoon] = telefonul
(die) Miete [Miite] = chiria
rot [root] = roșu
II) Pronunție: Ț, doar când după T urmează I scurt și O VOCALĂ.
(der) Patient [Pațient] = pacientul
(die) Demokratie [Democrații] = democrația (eu am auzit și varianta [Democratii], cu T deci)
(die) Information [Informațioon] = informația
U u [u]
Pronunție: U, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi U lung sau U scurt.
I) U lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după U urmează o singură consoană:
(die) Grube [Gruube] = groapa, șanțul / gut [guut] =bine
b) după U urmează H mut: (die) Uhr [Uur] = ceasul
II) U scurt se pronunță în următoarele situații:
a) după U urmează 2 sau mai multe consoane:
(der) Hund [Hund] = câinele
(der) Wunsch [Vunș] = dorința
b) după U urmează grupul de litere CK: (der) Puck [Puc] = pucul
Ü ü [y]
Pronunție: un fel de IU (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi Ü lung sau Ü scurt. Se mai scrie Ue, ue.
I) Ü lung se pronunță în următoarele situații:
a) în general dacă după Ü urmează o singură consoană: