Yuki trifft Frau Glück in der Kiüche. Vor ihr liegt ein groser Haufen mit Dosen, Flaschen, Zeitungen und Plastiktüten.
Yuki o întâlneşte pe dna Glück în bucătărie. În faţa ei e un morman de cutii de tablă, sticle, ziare şi pungi de plastic.
Yuki: Was machen Sie denn da?
Yuki: Ce faceţi aici?
Frau Glück: Ich sortiere Flaschen, Dosen, Alufolie, Plastik und Papier und lege alles getrennt auf einen Haufen.
Dna Glück: Sortez sticlele, cutiile de tablă, folia de aluminiu, plasticul şi hârtia, şi pun totul în grămezi separate.
Yuki: Was machen Sie dann damit?
Yuki: Apoi, ce faceţi cu ele?
Frau Glück: Ich bringe alles in die entsprechenden Container. Die Flaschen kommen in Glascontainer. Es gibt einen für Weißglas, Braunglas und Grünglas. Die Zeitungen und Kartons kommen in den Behälter für Papier. Alle Plastikdosen kommen in den Container für Plastik. Und die Blechdosen und Alufolien kommen in den für Blech
Dna Glück: Duc totul la containerele corespunzătoare. Sticlele merg la containerul pentru sticlă. Există unul pentru sticlă incoloră, unul pentru sticlă maro şi unul pentru sticlă verde. Ziarele și cartonul merg la containerul pentru hârtie. Toate cutiile din plastic merg la containerul pentru plastic. Iar cutiile de tablă şi folia de aluminiu merg la acela pentru metal.
Yuki: Warum machen Sie das?
Yuki: De ce faceţi asta?
Frau Glück: Ja, wir müssen den Müll trennen. Das ist Vorschrift.
Dna Glück: Ei bine, trebuie să separăm gunoiul. Este o dispoziţie.
Yuki: Das ist neu für mich.
Yuki: Asta e nou pentru mine.
Frau Glück: Wir sammeln erst den Abfall und dann sortieren wir ihn. Wissen Sie, andere Länder sammeln Olympiamedaillen und Fufßballsiege und wir sammeln eben Müll.
Dna Glück: Mai întâi strângem gunoiul şi apoi îl sortăm. Ştiţi, alte ţări colecţionează medalii olimpice şi victorii la meciurile de fotbal, pe când noi colecţionăm gunoi.
Yuki: Wenn ich etwas in Deutschland gelernt habe, dann ist es das Sprichwort: Wenn schon, denn schon.
Yuki: Dacă am învăţat ceva în Germania, am învăţat un proverb: dacă un lucru trebuie făcut, atunci trebuie făcut bine.
Frau Glück: Sie haben doch schon einmal eine Tafel Schokolade gekauft oder einen Jogurt?
Dna Glück: Aţi cumpărat vreodată o tabletă de ciocolată sau un iaurt?
Yuki: Ja, natürlich.
Yuki: Da, bineînţeles.
Frau Glück: Eine Tafel Schokolade ist zuerst in Alufolie eingepackt und noch einmal in Papier. Wenn Sie die Schokolade gegessen haben, werfen Sie die Alufolie in diese Tüte hier und das Papier in den Papierkorb. Beim Jogurt trennen Sie das Plastik von der Alufolie. Das Plastik kommt in diese Tüte und die Alufolie kommt in die Tüte mit Blechdosen.
Dna Glück: Tableta de ciocolată este ambalată mai întâi în folie de aluminiu şi apoi în hârtie. După ce mâncați ciocolata, aruncaţi folia de aluminiu în această pungă, iar hârtia in coşul de hârtii. În cazul iaurtului, desprindeţi folia de aluminiu de plastic. Plasticul intră în această pungă, iar folia de aluminiu intră în această pungă cu cutii de metal.
Yuki: Das ist aber ziemlich kompliziert und umstandlich.
Yuki: Asta este destul de complicat şi de incomod.
Frau Glück: Das ist aber noch nicht alles. Auf dem Balkon steht mein Komposteimer. In den werte ich alle organischen Abfälle wie zum beispiel Filtertüten, Gemüsereste, Obstschalen, Eierschalen und Papierservietten.
Dna Glück: Asta încă nu e tot. Pe balcon se află o găleată pentru gunoi menajer. În ea arunc toate gunoaiele organice, ca de exemplu filtrele de hârtie, resturile de legume, cojile de fructe, cojile de ou şi şerveţelele de hârtie.
Yuki: Wie kann ich das alles behalten?
Yuki: Cum pot să reţin toate astea?
Frau Glück: Man gewöhnt sich daran!
Dna Glück: Te obişnuieşti! |