Alfabetul - PRONUNȚIA

Înainte să citiți țin să fac precizarea, unde am scris că litera se pronunță într-un fel m-am referit doar la pronunția ei, nu și în cazul pronunției acesteia când stă pe langă alte litere (grupuri de litere). Grupurile de litere le-am detaliat DUPĂ alfabet.

-          Cum se citeşte alfabetul german? Dacă doriţi studiaţi cum se citeşte alfabetul german vă recomandăm următorul tabel:

A - a

C - ţe

F - ef

I - i

L - el

O - o

Q - cu

ß - es-ţet

Ü - iu

X - ics

Ä - e

D - de

G - ghe

J - iot

M - em

Ö - io

R - er

T - te

V - fau

Y - iupsilon

B - be

E - e

H - ha

K - ca

N - en

P - pe

S - es

U - u

W - ve

Z - ţet

-          Literele luate individual sunt de genul masculin, feminin sau neutru? Literele din alfabetul german sunt de genul neutru: das A, das B, das C.

CUVÂNT ÎN GERMANĂ [PRONUNȚIE] = DENUMIRE ÎN ROMÂNĂ.

Unde întâlniți:

-consoanele duble: BB - DD - FF - GG - KK - LL - MM - NN - PP - RR - TT - WW,

acestea se pronunță ca o singură consoană.

-vocalele duble: AA - EE- OO, acestea se pronunță prelungit (cam de 2 ori vocala).

A a [a]

Pronunție: A, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi A lung sau A scurt.

I) A lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după A urmează o singură consoană: (das) Rad [Raad] = roata

b) literă dublă (aa): (das) Haar [Haar] = părul

c) după A urmează H mut: (das) Jahr [Iaar] = anul

d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă: (das) Sofa [Zofaa] = canapeaua

II) A scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după A urmează 2 sau mai multe consoane: rasch [raș] = iute, rapid, prompt

b) după A urmează grupul de litere CK: (das) Wrack [Vrac] = epava

c) nu se aplică tot timpul, DAR uneori dacă rădăcina cuvântului conține A lung, atunci A rămâne lung și în forma flexionară, chiar dacă în forma flexionară după A urmează 2 consoane:

haben = a avea - rădăcina este hab, iar terminația en.

*rădăcina hab: după A urmează doar o singură consoană, deci se va pronunța lung [haab].

*una din formele flexionare ale lui haben (participiul II) este gehabt (avut).

*chiar dacă după A din gehabt urmează 2 consoane, A se va pronunța tot lung [gehaabt].

Ä ä [ɛ]

Pronunție: E deschis (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi

Ä lung sau Ä scurt. Se mai scrie Ae, ae.

I) Ä lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după Ä urmează o singură consoană: (der) Käse [Cheeze] = cașcavalul

b) după Ä urmează H mut: wählen [veelăn] = a alege, a vota

II) Ä scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după Ä urmează 2 sau mai multe consoane:

(die) Männer [Menăr] = bărbații / ich hätte [hete] = eu aș avea

b) după Ä urmează grupul de litere CK: (das) Gepäck [Ghepec] = bagajul, bagajele

B b [be]

I) Pronunție: B, la începutul sau în cadrul cuvântului.

(das) Blut [Bluut] = sângele

glauben [glaubăn] = a crede

II) Pronunție: B apăsat, la sfârșitul cuvântului.

(das) Lob [Loob] = complimentul, lauda

(der) Raub [Raup] = jaful

Există și excepții. Cu toate că B se găsește în cadrul cuvântului acesta se va pronunța B apăsat.

(das) Obst [Oobst] = fructul, fructele

C c [țe]

I) Pronunție: Ț, foarte puține cuvinte (împrumutate din alte limbi).

Cäsar [Țeezaar] = Cezar

(das) Celsius [Țelzius] = Celsius

II) Pronunție: C (ca în casă), foarte puține cuvinte (împrumutate din alte limbi).

(die) Creme [Creme] = crema

D d [de]

I) Pronunție: D, la începutul sau în cadrul cuvântului.

(der) Durst [Durst] = setea

(der) Laden [Laadăn] = magazinul

II) Pronunție: D apăsat, la sfârșitul cuvântului.

(der) Freund [Froind] = prietenul

(der) Wald [Wald] = pădurea

E e [e]

Pronunție: E, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi E lung sau E scurt.

I) E lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după E urmează o singură consoană: (das) Gel [Gheel] = gelul (G ca în gură)

b) literă dublă (ee): (das) Meer [Meer] = marea / leer [leer] = gol

c) după E urmează H mut: sehr [zeer] = foarte / mehr [meer] = mai mult

II) E scurt se pronunță în următoarele situații:

a)după E urmează 2 sau mai multe consoane: (das) Nest [Nest] = cuibul / (das) Bett [Bet] = patul

b) după E urmează grupul de litere CK: (der) Dreck [Drec] = murdăria

F f [ef]

Pronunție: F, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Fahrrad [Faaraad] = bicicleta

(der) Apfel [Apfăl] = mărul

(der) Kopf [Copf] = capul

G g [ghe]

I) Pronunție: G (ca în gheată), la începutul sau în cadrul cuvântului.

(das) Geld [Gheld] = banul, banii

(der) Vogel [Foogăl] = pasărea

II) Pronunție: G apăsat, la sfârșitul cuvântului.

(der) Zug [Țuug] = trenul

(der) Krieg [criig] = războiul

III) Pronunție: J (cuvinte împrumutate din limba franceză)

(die) Garage [Garaje] = garajul

(das) Regime [Rejiim] = regimul

H h [ha]

I) Pronunție: H, la începutul sau în cadrul cuvântului.

(der) Hammer [Hamăr] = ciocanul

(das) Hochhaus [Hoohhaus] = zgârie-nori, bloc turn

II) Pronunție: H mut (nu se pronunță), între o consoană și o vocală sau între două vocale.

Se prelungește vocala din fața lui H.

(der) Lehrer [Leerăr] = profesorul

(die) Ehe [Eee] = căsătoria

I i [i]

Pronunție: I (ca în icoană), la începutul sau în cadrul cuvântului. Poate fi I lung sau I scurt.

I) I lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după I urmează o singură consoană: (der) Igel [Iigăl] = ariciul

b) după I urmează H mut: ihn [iin] = pe el / ihnen [iinăn] = lor / ihr [iir] = voi, al ei

c) când I se găsește într-o silabă neaccentuată a unui cuvânt, pronunția este la fel ca în exemplele de mai sus dar puțin mai scurtă: (die) I-dee [Ii-dee] = ideea (accentul se pune pe ultima silabă)

d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă:

(der) Vati [Faatii] = tăticul

II) I scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după I urmează 2 sau mai multe consoane:

ich [ih] = eu / immer [imăr] = mereu / (der) Tisch [Tiș] = masa / bitte [bite] = vă rog, cu plăcere

b) după I urmează grupul de litere CK: (der) Blick [Blic] = privirea

c) când după I urmează o vocală nu se formează 2 silabe separate, iar I este pronunțat foarte scurt

(die) Station [Ștațion] = stația, secția de spital

J j [iot]

I) Pronunție: I (ca în ieri), la începutul sau în cadrul cuvântului.

(das) Jahr [Iaar] = anul

(das) Objekt [Obiect] = obiectul

II) Pronunție: Dj, cuvinte foarte puține (împrumutate din limba engleză).

(der) Job [Djob] = munca, locul de muncă / (der) Jazz [Djez] = jazz-ul

III) Pronunție: J (ca în jder), cuvinte foarte puține (împrumutate din limba franceză).

(der) Jargon [Jargon] = jargonul

(die) Jalousie [Jaluzii] = jaluzelele

K k [ka]

Pronunție: C (ca în copil, chestie), indiferent de locul în cuvânt.

(das) Kind [Chind] = copilul

(das) Paket [Pacheet] = pachetul

(der) Streik [Ștraic] = greva

L l [el]

Pronunție: L, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Land [Land] = țara

(das) Pult [Pult] = pupitrul

(der) Nebel [Neebăl] = ceața

M m [em]

Pronunție: M, indiferent de locul în cuvânt.

(die) Maus [Maus] = șoarecele

(die) Familie [Famiilie] = familia

(der) Traum [Traum] = visul

N n [en]

Pronunție: N, indiferent de locul în cuvânt.

(der) Name [Naame] = numele

(die) Hand [Hand] = mâna

braun [braun] = maro, șaten, cafeniu

O o [o]

Pronunție: O, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi O lung sau O scurt.

I) O lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după O urmează o singură consoană:

(die) Rose [Rooze] = trandafirul / groß [grooss] = mare / rot [root] = roșu / vor [foor] = în fața

Există și excepții. Cu toate că după O urmează doar 1 consoană acesta se va pronunța scurt.

von [fon] = de, de la, de către

b) literă dublă (oo): (das) Boot [Boot] = barca, ambarcațiunea

c) după O urmează H mut: (das) Ohr [Oor] = urechea

d) o vocală neaccentuată la sfârșitul unui cuvânt este în general lungă:

(das) Lotto [Lotoo] = loteria

II) O scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după O urmează 2 sau mai multe consoane:

(das) Dorf [Dorf] = satul / (die) Sonne [Zone] = soarele

Există și excepții. Cu toate că după O urmează 2 consoane acesta se va pronunța tot lung.

(das) Obst [Oobst] = fructul, fructele

b) după O urmează grupul de litere CK: (die) Socken [Zocăn] = ciorapii

Ö ö [o]

Pronunție: un fel de IO (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi Ö lung sau Ö scurt. Se mai scrie Oe, oe.

I) Ö lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după Ö urmează o singură consoană:

(das) Öl [Ööl] = uleiul / (der) Fön [Föön] / böse [bööze] = rău, mânios

b) după Ö urmează H mut: (die) Höhle [Hööle] = caverna, peștera

II) Ö scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după Ö urmează 2 sau mai multe consoane:

(der) Löffel [Löfăl] = lingura / (die) Hölle [Höle] = infernul

b) după Ö urmează grupul de litere CK: (die) Stöcke [Ștöche] = bețele

P p [pe]

Pronunție: P, indiferent de locul în cuvânt.

(die) Person [Perzoon] = persoana

(die) Kneipe [Cnaipe] = barul, pub-ul

(der) Mopp [Mop] = mopul

Q q [ku]

Pronunție: CV, la începutul sau în cadrul cuvântului (Q este întâlnit în germană numai alături de U, deci QU).

(die) Qual [Cvaal] = tortura

(die) Bequemlichkeit [Becveemlihcait] = confortul

R r [er]

Poate fi R ca și consoană sau R vocal.

I) R ca și consoană se pronunță în toate cazurile când nu se folosește R vocal:

Pronunție: R

(die) Reise [Raize] = călătoria / (der) Herr [Her] = domnul

(die) Lehrer [Leerăr] = profesorul, R îngroșat este ca și consoană, iar R de la sfârșit este vocal.

.         METODĂ: Pentru începători e indicat să se rostească R simplu ca în română, iar apoi pentru a-l rosti ca și în germană faceți gargară. În timp ce faceți gargară încercați să pronunțați următoarele grupuri de litere: RA, RE, RI, RO, RU, RÜ, RÖ. După ce reușiți să-l pronunțați încercați să rostiți cuvintele normal, fără a face gargară.

II) R vocal se pronunță în următoarele situații:

Pronunție: ĂR (R se aude doar puțin - "ciupit") sau Ă (uneori nu se aude deloc).

a) sufixul ER - (der) Vater [Faatăr] = tata, (die) Mutter [Mutăr] = mama.

b) prefixele ER, VER, ZER, HER:

*ER - erlauben [ărlaubăn] = a permite

*VER - vergessen [fărgesăn] = a uita

*ZER - zerstören [țărștöörăn] = a distruge, (ö = eo)

S s [es]

I) Pronunție: Z, la începutul sau în cadrul cuvântului (S stă însoțit de o vocală/diftong).

(die) Seile [Zaile] = sforile, funiile

(die) Reise [Raize] = călătoria

süß [züüss] = dulce, drăguț, (ü = iu)

II) Pronunție: S, la sfârșitul cuvântului.

(der) Preis [Prais] = prețul

(das) Glas [Glaas] = paharul

- ß [esţett]

Pronunție: SS (S lung), în cadrul sau la sfârșitul cuvântului. Se folosește doar după o vocală lungă sau un diftong.

(der) Spaß [Șpaass] = distracția

(die) Straße [Ștraasse] = strada

(ich) aß [aass] = (eu) mâncam

(ich) weiß [vaiss] = (eu) știu, alb

ß nu are majusculă !!!

T t [te]

I) Pronunție: T, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Telefon [Telefoon] = telefonul

(die) Miete [Miite] = chiria

rot [root] = roșu

II) Pronunție: Ț, doar când după T urmează I scurt și O VOCALĂ.

(der) Patient [Pațient] = pacientul

(die) Demokratie [Democrații] = democrația (eu am auzit și varianta [Democratii], cu T deci)

(die) Information [Informațioon] = informația

U u [u]

Pronunție: U, indiferent de locul în cuvânt. Poate fi U lung sau U scurt.

I) U lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după U urmează o singură consoană:

(die) Grube [Gruube] = groapa, șanțul / gut [guut] = bine

b) după U urmează H mut: (die) Uhr [Uur] = ceasul

II) U scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după U urmează 2 sau mai multe consoane:

(der) Hund [Hund] = câinele

(der) Wunsch [Vu] = dorința

b) după U urmează grupul de litere CK: (der) Puck [Puc] = pucul

Ü ü [y]

Pronunție: un fel de IU (nu are echivalent în română), indiferent de locul în cuvânt. Poate fi Ü lung sau Ü scurt. Se mai scrie Ue, ue.

I) Ü lung se pronunță în următoarele situații:

a) în general dacă după Ü urmează o singură consoană:

(die) Tür [Tüür] = ușa / (die) Lüge [Lüüge] = minciuna

b) după Ü urmează H mut:

früh [früü] = devreme / (die) Bühne [Büüne] = scena / (das) Gefühl [Ghefüül] = sentimentul

II) U scurt se pronunță în următoarele situații:

a) după Ü urmează 2 sau mai multe consoane:

(die) Münze [Müe] = moneda / dünn [dün] = subțire, rar

b) după U urmează grupul de litere CK: (das) Stück [Ștüc] = piesa, bucata, fragmentul

V v [fau]

I) Pronunție: F, în majoritatea cuvintelor, indiferent de locul în cuvânt.

(der) Vater [Faatăr] = tata

(das) Motiv = [Motif] = motivul

(das) Kollektiv [Colectif] = colectivul

II) Pronunție: V, cuvinte foarte puține (împrumutate din alte limbi).

(die) Vase [Vaaze] = vaza

(das) Klavier [Claviir] = pianul

(der) November [Novembăr] = noiembrie

(das) Verb [Verb] = verbul

W w [ve]

Pronunție: V, indiferent de locul în cuvânt.

(der) Wein [Vain] = vinul

(das) Wasser [Vasăr] = apa

zwei [țvai] = doi

Schweiz [Șvaiț] = Elveția

X x [iks]

Pronunție: CS, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Xenon [Cseenon] = xenonul

(die) Hexe [Hecse] = vrăjitoarea

lax [lacs] = lejer, destins

Y y [ypsilon]

I) Pronunție: Ü (un fel de IU) în majoritatea cuvintelor, în cadrul cuvântului.

(die) Pyramide [Püramiide] = piramida

typisch [tüpiș] = tipic

(die) Hymne [Hümne] = imnul

II) Pronunție: I, cuvinte foarte puține (împrumutate din alte limbi).

(das) Hobby [Hobi] = hobby-ul / (die) Party [Paarti] = party-ul, petrecerea

(das) Handy [Hendi] = telefonul mobil / (der)(das) Yoga [Iooga] = yoga

Z z [țet]

Pronunție: Ț, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Zelt [Țelt] = cortul

(der) Arzt [Aarțt] = medicul

(das) Salz [Zalț] = sarea