1.
Ce trebue sa se stie despre constructia sintactica.
O propozitie poate fi alcatuita din multe cuvinte diferite. Dar aceste cuvinte nu pot fi asezate oricum in propozitie. Ele vin ordonate si asezate in parti sintactice. O parte sintactica poate fi alcatuita din mai multe cuvinte, asa-numitele grupuri de cuvinte. Partile sintactice au si ele reguli fixe in propozitie. Se diferentiaza intre trei parti sintactice.
predicat - complement - afirmatie
Pentru a putea forma o propozitie este nevoie de cel putin doua parti sintactice:
subiect |
predicat |
Das Baby
Bebelusul |
schläft.
doarme. |
Der Mann
Barbatul |
telefoniert.
vorbeste la telefon. |
.
Subiectul este un complement nominativ.
.
Complementul nominativ este o parte sintactica obligatorie.
.
Verbul este exprimat printr-un verb.
2.
Complemente
Inima fiecarei propozitii este predicatul. Predicatul este reprezentat in propozitie de un verb. Insa verbul nu poate sta singur si are nevoie de cel putin un insotitor, asa-numitul subiect. Subiectul este un complement nominativ. Complementul nominativ este hotarat de verb si este o extinsie necesara a verbului. Un complement necesar nu poate fi lasat la o parte, caci altfel, propozitia ar fi incompleta. Verbul poate avea mai multe complemente (necesare). Ce alte complemente, numite si obiecte sunt necesare intr-o propozitie, hotaraste verbul. La complemente (necesare) aditionale este valabil:
subiect + predicat + obiect |
Complemente |
Subiect |
Predicat |
Obiect |
Compl. nominativ |
Verb |
Compl ac./ dat. / dir... |
Acuzativ |
Der Mann
Barbatul |
liebt
iubeste |
das hübsche Mädchen.
fata frumoasa. |
Dativ |
Die Lehrere
Profesorii |
helfen
ajuta |
den schwachen Schülern.
elevii slabi. |
Dat.+ ac. |
Der Junge
Baiatul |
gibt
da |
der Mutter keinen Abschiedskuss.
nu mamei un sarut de bun ramas. |
Situativ |
Das Buch
Cartea |
liegt
sta |
auf dem Tisch.
pe masa. |
Ac. + dir. |
Mauricio
Mauricio |
legt
aseaza |
das Buch auf den Tisch.
cartea pe masa. |
Directiv |
Adrian
Adrian |
fährt
merge |
nach Stuttgart.
la Stuttgart. |
Prepozitional |
Kai
Kai |
wartet
asteapta |
auf den Bus.
autobuzul. |
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
Asadar, verbul poate cere si doua sau trei complemente (acuzativ + dativ , acuzativ + directiv) sau un complement incepand cu o prepozitie (complement situativ, complement directiv sau complement prepozitional). Nu toate complementele sunt parti sintactice obligatorii. Cateodata ele pot fi lasate la o parte.
.
Tom liest (ein Buch).
Tom citeste (o carte).
.
Helga kocht (eine Suppe).
Helga gateste (o supa).
.
Sebastian lernt (Deutsch).
Sebastian invata (germana).
Propozitiile enuntiative se incheie cu un punct. Prima litera a fiecarei propozitii se scrie cu majuscula.
Sfat: invata fiecare verb impreuna cu complementele sale:
.
lieben / a iubi = nominativ + acuzativ
.
helfen / a ajuta = nominativ + dativ
.
geben / a da = nominativ + dativ + acuzativ
3.
Informatii
Verbul hotaraste, ce fel de complemente trebuie folosite. Complementele sunt in mare parte obligatorii, ele trebuie folosite intr-o propozitie. Langa complemente mai exista asa-numite informatii. Aceste informatii nu sunt hotarate de verb. Informatiile sunt facultative, sunt parti sintactice care nu sunt necesare. Informatiile sunt parti sintactice libere, care pot oferi propozitiei informatii suplimentare. Aceste informatii se pot intreba cu intrebarile-W "wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum si wo / unde". In funcite de diferitele intrebari se pot diferentia diferitele informatii. Cele mai importante sunt:
Informatie |
Pozitia 1 |
Pozitia 2 |
Pozitia 3 |
Sf. de prop. |
Informatie |
Verb |
Subiect |
Obiecte |
Temporal |
intrebare |
Wann
Cand |
fährst
mergi |
du
tu |
nach Bremen?
la Bremen? |
raspuns |
Morgen früh
Maine dimineata |
fahre
merg |
ich
eu |
dorthin.
acolo. |
Cauzal |
intrebare |
Warum
De ce |
liebst
iubesti |
du
tu |
Tom?
Tom? |
raspuns |
Wegen seines Geldes
Pentru banii lui |
liebe
iubesc |
ich
eu |
ihn.
pe el. |
Final |
intrebare |
Wozu
Pentru ce |
brauchst
ai nevoie |
du
tu |
das Buch?
cartea? |
raspuns |
Zum Lernen
Pentru a invata |
brauche
am nevoie |
ich
eu |
es.
de ea. |
Modal |
intrebare |
Wie
Cum |
bekomme
primesc |
ich
eu |
viel Geld?
multi bani? |
raspuns |
Durch Arbeit
Prin munca |
bekommst
primesti |
du
tu |
viel Geld.
multi bani. |
Local |
intrebare |
Wo
Unde |
machst
faci |
du
tu |
den Sprachkurs?
cursul de limba? |
raspuns |
In Aachen
In Aachen |
mache
fac |
ich
eu |
ihn.
pe el. |
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
.
Informatiile sunt parti sintactice care nu sunt necesare si nu sunt hotarate de verb.
.
Informatiile dau detalii suplimentare voluntare despre continutul unei propozitii.
.
Informatiile se pot intreba cu anumite intrebari: wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum, wo / unde.
.
Raspunsul la informatie se face ori prin adverbe (temporal, modal, local...) sau printr-un grup prepozitional (temporal, modal, local...)
.
Cu toate ca informatiile sunt voluntare intr-o propozitie, ele au niste reguli precise in constructia sintactica.
4.
Predicatul
Predicatul este punctul central al fiecarei propozitii. Predicatul este exprimat prin verb. Verbul hotaraste complementele corespunzatoare.
In timp ce complementele si informatiile pot avea pozitii diferite in propozitie, predicatul are pozitii fixe, care trebuie pastrate. Pozitionarea predicatului depinde si de felul de propozitie, in care predicatul poate ocupa diferite pozitii.
Intr-o propozitie enuntiativa, cel mai des fel de propozitie, predicatul ocupa intotdeauna pozitia 2. Complementul nominativ este legat strans cu verbul si de aceea acesta este de obicei la pozitia 1., dar poate sta si la pozitia 3. sau 4.
Pozitia 1. |
Pozitia 2. |
Sfarsit de propozitie |
Subiect |
verb |
informatie / complement |
Meine Mutter
Mama mea |
fährt
merge |
am Wochenende nach Hamburg.
la sfarsit de saptamana la Hamburg. |
Die Schüler
Elevii |
machen
fac |
jeden Tag ihre Hausaufgaben.
in fiecare zi temele lor. |
Die Lehrerin
Profesoara |
gibt
da |
Anna eine gute Note in Mathe.
Annei o nota buna la mate. |
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
Verbul poate, ca toate partile de vorbire, sa se uneasca intr-un grup de verb. Atunci se vorbeste despre un predicat din mai multe parti. Predicate din mai multe parti se folosesc de exemplu pentru a forma perfectul sau pasivul. Alte verbe sunt alcatuite din doua parti, formeaza un grup cu un alt verb, de exemplu un verb modal, sau au un complement predicativ.
In toate cazurile numite, forma personala sta la pozitia 2. Forma personala, verbul conjugat arata forma temporala precum si persoana. Restul partilor de predicat ( infinitive si participii) se pun la finalul propozitiei. Subiectul sta precum am descris la pozitia 1. sau 3.
|
Pozitia 1. |
Pozitia 2. |
Pozitia 3. |
Partea de mijloc |
Sf. De prop. |
Info. / compl. |
Verb 1 |
Subiect |
Info. / compl. |
Verb 2 |
Verb separabil |
Warum
De ce |
macht
face |
Tom
Tom |
das Fenster
fereastra |
auf?
deschide |
2 verbe |
Am Sonntag
Duminica |
gehen
mergem |
wir
noi |
oft im Wald
des in padure |
spazieren.
la plimbare |
Verbe modale |
Morgen
Maine |
muss
trebuie |
ich
eu |
wieder
din nou |
arbeiten gehen.
sa merg sa lucrez |
Perfect |
Gestern
Ieri |
hat
a |
Ralf
Ralf |
die Betten
paturile |
gemacht.
facut. |
Perfect / verb modal |
Abends
Seara |
haben
am |
wir
noi |
früh zu Bett
devreme la pat |
gehen müssen.
trebuit sa mergem |
Mai mult ca perfect |
Letztes Jahr
Anul trecut |
hatte
a |
Georg
Georg |
im Lotto
la loto |
gewonnen
castigase |
Viitor I |
Im Juni
In iunie |
werden
vom |
wir
noi |
in den USA
in SUA |
sein.
fi |
Viitor II |
Im August
In august |
werde
voi |
ich
eu |
das Studium
studiul |
beendet haben.
fi terminat |
Pasiv |
Wie immer
Ca intotdeauna |
wird
va fi |
das Auto
masina |
vom Vater
de tata |
gewaschen.
spalata. |
Conjunctiv II |
Die Schuhe
Pantofii |
würde
as |
ich
eu |
nicht
nu |
kaufen.
cumpara. |
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
5.
Parti sintactice
Cum am vazut mai sus, se face diferenta intre trei parti sintactice diferite:
.
Predicat (obligatoriu)
.
Complement (in cea mai mare parte obligatoriu)
.
Informatii (facultativ)
Cea mai importanta functie in propozitie o are predicatul, care este exprimat printr-un verb. Predicatul ocupa intr-o propozitie enuntiativa intotdeauna pozitia 2. Subiectul sta imediat langa verb, ori in fata lui ori in spatele acestuia. (pozitia 1. sau 3.). toate celelalte informatii sau complemente poti varia in pozitiile lor in propozitie. Daca subiectul sta la pozitia 1. Atunci in mod special la complemente sunt pozitii relativ fixe hotarate. Exemple pentru aceasta exista aproape in toate capitolele.
Pozitia 1. este adesea data pentru cea mai importanta informatie intr-o propozitie. In multe cazuri este insusi subiectul. Pentru a crea un text mai fluid, se pun adesea la pozitia 1. adverbe care leaga propozitii. Informatii sau complemente la pozitia 1. ii transmit cititorului / ascultatorului o atentie accentuata. Informatia primeste o anumita importanta in context, prin schimbarea pozitiei sale in propozitie. De aceea raspunsul la o intrebare complementara (wann / cand, wo / unde, was / ce, etc...) se pune de obicei la pozitia 1.
Daca pozitia 1. este altfel ocupata, se muta subiectul in propozitia enuntiativa de la pozitia 1. La pozitia 3. Daca este cazul unui subiect mai lung (grup substantival), atunci cuvinte mai mici ca de exemplu pronume, adverbe scurte etc, se pot pune in fata iar grupul substantival se muta apoi la pozitia 4.
Felul de propozitie |
Pozitia 1. |
Pozitia 2. |
Pozitia 3. |
Sf. De prop |
Info. / compl. |
Verb |
Subiect |
Info / compl.. |
Intrebare |
Wann
Cand |
fährt
merge |
deine Mutter
mama ta |
nach Hamburg?
la Hamburg |
Raspuns |
Am Wochenende
La sfarsit de saptamana |
fährt
merge |
meine Mutter
mama mea |
nach Hamburg.
la Hamburg. |
Intrebare |
Was
Ce |
machen
fac |
die Schüler
elevii |
jeden Tag?
in fiecare zi? |
Raspuns |
Ihre Hausaufgaben
Temele lor de casa |
machen
fac |
die Schüler
elevii |
jeden Tag.
in fiecare zi. |
Intrebare |
Wem
Cui |
gibt
da |
die Lehrerin
profesoara |
eine gute Note?
o nota buna? |
Raspuns |
Marc
Marc |
gibt
da |
die Lehrerin
profesoara |
eine gute Note.
o nota buna. |
6.
Grupuri de cuvinte
Stim deja ca se diferentiaza trei parti sintactice: predicat, complemente si informatii. O singura propozitie poate fi alcatuita din mai multe parti sintactice. Verbul "warten / a astepta" are de exemplu 2 complemente (complement nominativ + complement prepozitional)
Pozitia 1. |
Pozitia 2. |
Partea de mijloc |
Sf. De prop. |
Subiect |
Verb |
Compl. Prepozitional |
Verb 2 |
Petra
Petra |
wartet
asteapta |
auf den Zug.
trenul. |
|
Aceasta afirmatie ar putea fi prelungita cu doua informatii (temporal, local).
Pozitia 1. |
Pozitia 2. |
Pozitia 3. |
Partea de mijloc |
Sf. De prop. |
Info. (temporal) |
Verb |
Subiect |
Info (local) |
Complement |
Verb 2 |
Jetzt
Acum |
wartet
asteapta |
Petra
Petra |
auf Gleis 3
pe peronul 3 |
auf den Zug.
trenul |
|
Propozitia noastra este acum alcatuita dintr-un predicat, 2 complemente si 2 informatii. Predicatul, subiectu si informatia temporala sunt alcatuite in exemplul dat din cate un singur cuvant. Grupuri de cuvinte se formeaza, daca mai multe cuvinte sunt ordonate unei parti sintactice. Informatia locala precum si complementul prepozitional este alcatuita de exemplu din trei cuvinte: o prepozitie, un insotitor de substantiv (articol) si un substantiv. Impreuna ei alcatuiesc doar o parte sintactica. Un substantiv de exemplu, foarte rar sta singur. El este insotit de un articol si pe langa acesta mai poate avea si un atribut de stanga sau dreapta. Asadar partea sintactica este formata din mai multe cuvinte, cateodata inclusiv unei propozitii secundare (propozitie relativa), dupa cum vom vedea in exemplele care urmeaza:
Pozitia 1. |
Informatie |
Eine halbe Stunde länger als vorgesehen
O jumatate de ora in plus decat anticipat |
Pozitia 2. |
Verb 1 |
hat
a |
Pozitia 3. |
subiect |
die seit einem Jahr in Potsdam, einer Stadt in Ostdeutschland, als Abteilungsleiterin bei Kokodril, einem regionalem Unternehmen mit derzeit 33 Arbeitsplätzen, arbeitende Petra, deren jüngere Schwester vor vier Tagen nach einer komplizierten Geburt gesunde eineiige Zwillinge, die von ihrere Mutter die Namen Mick und Muck erhalten hatte, zur Welt gebracht hatte.
cea de un an in Potsdam, un oras in estul Germaniei, ca sefa de raion la Kokodril, o firma regionala cu momentan 33 de angajati , lucranda Petra, a carei sora a nascut acum 4 zile dupa o nastere complicata gemeni sanatosi monozigoti, care au primit de la mama lor numele de Mick si Muck |
Partea de mijloc |
Informatie |
auf dem erst vor kurzem komplett restaurierten Gleis 3
pe peronul 3 restaurat complet de curand |
Complement |
auf den mal wieder zu spät gekommenen Schnellzug, in dem ihr geliebter Peter gesessen hatte, den sie vor zwei Jahren während eines geschäftlichen Aufenthalts in der Kaiserstadt Aachen bei einem Glas Bier in einem Restaurant am Marktplatz vor dem alten Rathaus kennen gelernt hatte.
Pe trenul rapid din nou prea tarziu venind, in care sezuse iubitul ei Peter, pe care l-a cunoscut in timpul unei sederi de afaceri in orasul imparatesc Aachen la un pahar de bere in locul pietii din fata primariei |
Sfarsit de propozitie |
Verb 2 |
warten müssen
trebui sa astepte |
In exemplul dat, poarta toate cuvintele din sus-numitele parti sintactice, asa-numite atribute cu ele. Atributele dau unui cuvant de reverinta informatii suplimentare. Ele pot sta in stanga sau in dreapta cuvantului de referinta. Vezi si:
.
Grup de substantiv
.
Grup de verb
.
Grup prepozitional
.
Grup de adjectiv
.
Grup de pronume
.
Grup adverbial
.
Constructii participiale
7.
Feluri de propozitie
In limba germana exista diferite feluri de propozitii. O diferentiere a felurilor de propozitii este necesara, deoarece pozitionarea predicatului, variaza in functie de felul de propozitie. Se face diferenta intre urmatoarele feluri de propozitie:
.
Propozitii enuntiative
.
Propozitii interogative
.
Propozitii imperative
.
Propozitii optative
In continuare se mai diferentiaza:
.
Propozitii principale
.
Propozitii secundare
.
Propozitii infinitivale
.
Constructii infinitivale
|