Constructia sintactica (Der Satzbau)

1.     Ce trebue sa se stie despre constructia sintactica.

O propozitie poate fi alcatuita din multe cuvinte diferite. Dar aceste cuvinte nu pot fi asezate oricum in propozitie. Ele vin ordonate si asezate in parti sintactice. O parte sintactica poate fi alcatuita din mai multe cuvinte, asa-numitele grupuri de cuvinte. Partile sintactice au si ele reguli fixe in propozitie. Se diferentiaza intre trei parti sintactice.

predicat - complement - afirmatie

Pentru a putea forma o propozitie este nevoie de cel putin doua parti sintactice:

subiect + predicat


subiect

predicat

Das Baby

Bebelusul

schläft.

doarme.

Der Mann

Barbatul

telefoniert.

vorbeste la telefon.

.         Subiectul este un complement nominativ.

.         Complementul nominativ este o parte sintactica obligatorie.

.         Verbul este exprimat printr-un verb.

2.     Complemente

Inima fiecarei propozitii este predicatul. Predicatul este reprezentat in propozitie de un verb. Insa verbul nu poate sta singur si are nevoie de cel putin un insotitor, asa-numitul subiect. Subiectul este un complement nominativ. Complementul nominativ este hotarat de verb si este o extinsie necesara a verbului. Un complement necesar nu poate fi lasat la o parte, caci altfel, propozitia ar fi incompleta. Verbul poate avea mai multe complemente (necesare). Ce alte complemente, numite si obiecte sunt necesare intr-o propozitie, hotaraste verbul. La complemente (necesare) aditionale este valabil:

subiect + predicat + obiect


Complemente

Subiect

Predicat

Obiect

Compl. nominativ

Verb

Compl ac./ dat. / dir...

Acuzativ

Der Mann

Barbatul

liebt

iubeste

das hübsche Mädchen.

fata frumoasa.

Dativ

Die Lehrere

Profesorii

helfen

ajuta

den schwachen Schülern.

elevii slabi.

Dat.+ ac.

Der Junge

Baiatul

gibt

da

der Mutter keinen Abschiedskuss.

nu mamei un sarut de bun ramas.

Situativ

Das Buch

Cartea

liegt

sta

auf dem Tisch.

pe masa.

Ac. + dir.

Mauricio

Mauricio

legt

aseaza

das Buch auf den Tisch.

cartea pe masa.

Directiv

Adrian

Adrian

fährt

merge

nach Stuttgart.

la Stuttgart.

Prepozitional

Kai

Kai

wartet

asteapta

auf den Bus.

autobuzul.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

Asadar, verbul poate cere si doua sau trei complemente (acuzativ + dativ , acuzativ + directiv) sau un complement incepand cu o prepozitie (complement situativ, complement directiv sau complement prepozitional). Nu toate complementele sunt parti sintactice obligatorii. Cateodata ele pot fi lasate la o parte.

.         Tom liest (ein Buch).

Tom citeste (o carte).

.         Helga kocht (eine Suppe).

Helga gateste (o supa).

.         Sebastian lernt (Deutsch).

Sebastian invata (germana).

Propozitiile enuntiative se incheie cu un punct. Prima litera a fiecarei propozitii se scrie cu majuscula.

Sfat: invata fiecare verb impreuna cu complementele sale:

.         lieben / a iubi = nominativ + acuzativ

.         helfen / a ajuta = nominativ + dativ

.         geben / a da = nominativ + dativ + acuzativ

3.     Informatii

Verbul hotaraste, ce fel de complemente trebuie folosite. Complementele sunt in mare parte obligatorii, ele trebuie folosite intr-o propozitie. Langa complemente mai exista asa-numite informatii. Aceste informatii nu sunt hotarate de verb. Informatiile sunt facultative, sunt parti sintactice care nu sunt necesare. Informatiile sunt parti sintactice libere, care pot oferi propozitiei informatii suplimentare. Aceste informatii se pot intreba cu intrebarile-W "wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum si wo / unde". In funcite de diferitele intrebari se pot diferentia diferitele informatii. Cele mai importante sunt:

Informatie

Pozitia 1

Pozitia 2

Pozitia 3

Sf. de prop.

Informatie

Verb

Subiect

Obiecte

Temporal

intrebare

Wann

Cand

fährst

mergi

du

tu

nach Bremen?

la Bremen?

raspuns

Morgen früh

Maine dimineata

fahre

merg

ich

eu

dorthin.

acolo.

Cauzal

intrebare

Warum

De ce

liebst

iubesti

du

tu

Tom?

Tom?

raspuns

Wegen seines Geldes

Pentru banii lui

liebe

iubesc

ich

eu

ihn.

pe el.

Final

intrebare

Wozu

Pentru ce

brauchst

ai nevoie

du

tu

das Buch?

cartea?

raspuns

Zum Lernen

Pentru a invata

brauche

am nevoie

ich

eu

es.

de ea.

Modal

intrebare

Wie

Cum

bekomme

primesc

ich

eu

viel Geld?

multi bani?

raspuns

Durch Arbeit

Prin munca

bekommst

primesti

du

tu

viel Geld.

multi bani.

Local

intrebare

Wo

Unde

machst

faci

du

tu

den Sprachkurs?

cursul de limba?

raspuns

In Aachen

In Aachen

mache

fac

ich

eu

ihn.

pe el.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

.         Informatiile sunt parti sintactice care nu sunt necesare si nu sunt hotarate de verb.

.         Informatiile dau detalii suplimentare voluntare despre continutul unei propozitii.

.         Informatiile se pot intreba cu anumite intrebari: wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum, wo / unde.

.         Raspunsul la informatie se face ori prin adverbe (temporal, modal, local...) sau printr-un grup prepozitional (temporal, modal, local...)

.         Cu toate ca informatiile sunt voluntare intr-o propozitie, ele au niste reguli precise in constructia sintactica.

4.     Predicatul

Predicatul este punctul central al fiecarei propozitii. Predicatul este exprimat prin verb. Verbul hotaraste complementele corespunzatoare.

In timp ce complementele si informatiile pot avea pozitii diferite in propozitie, predicatul are pozitii fixe, care trebuie pastrate. Pozitionarea predicatului depinde si de felul de propozitie, in care predicatul poate ocupa diferite pozitii.

Intr-o propozitie enuntiativa, cel mai des fel de propozitie, predicatul ocupa intotdeauna pozitia 2. Complementul nominativ este legat strans cu verbul si de aceea acesta este de obicei la pozitia 1., dar poate sta si la pozitia 3. sau 4.

Pozitia 1.

Pozitia 2.

Sfarsit de propozitie

Subiect

verb

informatie / complement

Meine Mutter

Mama mea

fährt

merge

am Wochenende nach Hamburg.

la sfarsit de saptamana la Hamburg.

Die Schüler

Elevii

machen

fac

jeden Tag ihre Hausaufgaben.

in fiecare zi temele lor.

Die Lehrerin

Profesoara

gibt

da

Anna eine gute Note in Mathe.

Annei o nota buna la mate.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

Verbul poate, ca toate partile de vorbire, sa se uneasca intr-un grup de verb. Atunci se vorbeste despre un predicat din mai multe parti. Predicate din mai multe parti se folosesc de exemplu pentru a forma perfectul sau pasivul. Alte verbe sunt alcatuite din doua parti, formeaza un grup cu un alt verb, de exemplu un verb modal, sau au un complement predicativ.

In toate cazurile numite, forma personala sta la pozitia 2. Forma personala, verbul conjugat arata forma temporala precum si persoana. Restul partilor de predicat ( infinitive si participii) se pun la finalul propozitiei. Subiectul sta precum am descris la pozitia 1. sau 3.

 

Pozitia 1.

Pozitia 2.

Pozitia 3.

Partea de mijloc

Sf. De prop.

Info. / compl.

Verb 1

Subiect

Info. / compl.

Verb 2

Verb separabil

Warum

De ce

macht

face

Tom

Tom

das Fenster

fereastra

auf?

deschide

2 verbe

Am Sonntag

Duminica

gehen

mergem

wir

noi

oft im Wald

des in padure

spazieren.

la plimbare

Verbe modale

Morgen

Maine

muss

trebuie

ich

eu

wieder

din nou

arbeiten gehen.

sa merg sa lucrez

Perfect

Gestern

Ieri

hat

a

Ralf

Ralf

die Betten

paturile

gemacht.

facut.

Perfect / verb modal

Abends

Seara

haben

am

wir

noi

früh zu Bett

devreme la pat

gehen müssen.

trebuit sa mergem

Mai mult ca perfect

Letztes Jahr

Anul trecut

hatte

a

Georg

Georg

im Lotto

la loto

gewonnen

castigase

Viitor I

Im Juni

In iunie

werden

vom

wir

noi

in den USA

in SUA

sein.

fi

Viitor II

Im August

In august

werde

voi

ich

eu

das Studium

studiul

beendet haben.

fi terminat

Pasiv

Wie immer

Ca intotdeauna

wird

va fi

das Auto

masina

vom Vater

de tata

gewaschen.

spalata.

Conjunctiv II

Die Schuhe

Pantofii

würde

as

ich

eu

nicht

nu

kaufen.

cumpara.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

5.     Parti sintactice

Cum am vazut mai sus, se face diferenta intre trei parti sintactice diferite:

.         Predicat (obligatoriu)

.         Complement (in cea mai mare parte obligatoriu)

.         Informatii (facultativ)

Cea mai importanta functie in propozitie o are predicatul, care este exprimat printr-un verb. Predicatul ocupa intr-o propozitie enuntiativa intotdeauna pozitia 2. Subiectul sta imediat langa verb, ori in fata lui ori in spatele acestuia. (pozitia 1. sau 3.). toate celelalte informatii sau complemente poti varia in pozitiile lor in propozitie. Daca subiectul sta la pozitia 1. Atunci in mod special la complemente sunt pozitii relativ fixe hotarate. Exemple pentru aceasta exista aproape in toate capitolele.

Pozitia 1. este adesea data pentru cea mai importanta informatie intr-o propozitie. In multe cazuri este insusi subiectul. Pentru a crea un text mai fluid, se pun adesea la pozitia 1. adverbe care leaga propozitii. Informatii sau complemente la pozitia 1. ii transmit cititorului / ascultatorului o atentie accentuata. Informatia primeste o anumita importanta in context, prin schimbarea pozitiei sale in propozitie. De aceea raspunsul la o intrebare complementara (wann / cand, wo / unde, was / ce, etc...) se pune de obicei la pozitia 1.

Daca pozitia 1. este altfel ocupata, se muta subiectul in propozitia enuntiativa de la pozitia 1. La pozitia 3. Daca este cazul unui subiect mai lung (grup substantival), atunci cuvinte mai mici ca de exemplu pronume, adverbe scurte etc, se pot pune in fata iar grupul substantival se muta apoi la pozitia 4.

Felul de propozitie

Pozitia 1.

Pozitia 2.

Pozitia 3.

Sf. De prop

Info. / compl.

Verb

Subiect

Info / compl..

Intrebare

Wann

Cand

fährt

merge

deine Mutter

mama ta

nach Hamburg?

la Hamburg

Raspuns

Am Wochenende

La sfarsit de saptamana

fährt

merge

meine Mutter

mama mea

nach Hamburg.

la Hamburg.

Intrebare

Was

Ce

machen

fac

die Schüler

elevii

jeden Tag?

in fiecare zi?

Raspuns

Ihre Hausaufgaben

Temele lor de casa

machen

fac

die Schüler

elevii

jeden Tag.

in fiecare zi.

Intrebare

Wem

Cui

gibt

da

die Lehrerin

profesoara

eine gute Note?

o nota buna?

Raspuns

Marc

Marc

gibt

da

die Lehrerin

profesoara

eine gute Note.

o nota buna.


6.     Grupuri de cuvinte

Stim deja ca se diferentiaza trei parti sintactice: predicat, complemente si informatii. O singura propozitie poate fi alcatuita din mai multe parti sintactice. Verbul "warten / a astepta" are de exemplu 2 complemente (complement nominativ + complement prepozitional)

Pozitia 1.

Pozitia 2.

Partea de mijloc

Sf. De prop.

Subiect

Verb

Compl. Prepozitional

Verb 2

Petra

Petra

wartet

asteapta

auf den Zug.

trenul.

 

Aceasta afirmatie ar putea fi prelungita cu doua informatii (temporal, local).

Pozitia 1.

Pozitia 2.

Pozitia 3.

Partea de mijloc

Sf. De prop.

Info. (temporal)

Verb

Subiect

Info (local)

Complement

Verb 2

Jetzt

Acum

wartet

asteapta

Petra

Petra

auf Gleis 3

pe peronul 3

auf den Zug.

trenul

 

Propozitia noastra este acum alcatuita dintr-un predicat, 2 complemente si 2 informatii. Predicatul, subiectu si informatia temporala sunt alcatuite in exemplul dat din cate un singur cuvant. Grupuri de cuvinte se formeaza, daca mai multe cuvinte sunt ordonate unei parti sintactice. Informatia locala precum si complementul prepozitional este alcatuita de exemplu din trei cuvinte: o prepozitie, un insotitor de substantiv (articol) si un substantiv. Impreuna ei alcatuiesc doar o parte sintactica. Un substantiv de exemplu, foarte rar sta singur. El este insotit de un articol si pe langa acesta mai poate avea si un atribut de stanga sau dreapta. Asadar partea sintactica este formata din mai multe cuvinte, cateodata inclusiv unei propozitii secundare (propozitie relativa), dupa cum vom vedea in exemplele care urmeaza:

Pozitia 1.

Informatie

Eine halbe Stunde länger als vorgesehen

O jumatate de ora in plus decat anticipat

Pozitia 2.

Verb 1

hat

a

 

 

 

 

 

Pozitia 3.

 

 

 

 

 

subiect

die seit einem Jahr in Potsdam, einer Stadt in Ostdeutschland, als Abteilungsleiterin bei Kokodril, einem regionalem Unternehmen mit derzeit 33 Arbeitsplätzen, arbeitende Petra, deren jüngere Schwester vor vier Tagen nach einer komplizierten Geburt gesunde eineiige Zwillinge, die von ihrere Mutter die Namen Mick und Muck erhalten hatte, zur Welt gebracht hatte.

cea de un an in Potsdam, un oras in estul Germaniei, ca sefa de raion la Kokodril, o firma regionala cu momentan 33 de angajati , lucranda Petra, a carei sora a nascut acum 4 zile dupa o nastere complicata gemeni sanatosi monozigoti, care au primit de la mama lor numele de Mick si Muck

 

 

 

 

 

Partea de mijloc

Informatie

auf dem erst vor kurzem komplett restaurierten Gleis 3

pe peronul 3 restaurat complet de curand

 

 

 

Complement

auf den mal wieder zu spät gekommenen Schnellzug, in dem ihr geliebter Peter gesessen hatte, den sie vor zwei Jahren während eines geschäftlichen Aufenthalts in der Kaiserstadt Aachen bei einem Glas Bier in einem Restaurant am Marktplatz vor dem alten Rathaus kennen gelernt hatte.

Pe trenul rapid din nou prea tarziu venind, in care sezuse iubitul ei Peter, pe care l-a cunoscut in timpul unei sederi de afaceri in orasul imparatesc Aachen la un pahar de bere in locul pietii din fata primariei

Sfarsit de propozitie

Verb 2

warten müssen

trebui sa astepte

In exemplul dat, poarta toate cuvintele din sus-numitele parti sintactice, asa-numite atribute cu ele. Atributele dau unui cuvant de reverinta informatii suplimentare. Ele pot sta in stanga sau in dreapta cuvantului de referinta. Vezi si:

.         Grup de substantiv

.         Grup de verb

.         Grup prepozitional

.         Grup de adjectiv

.         Grup de pronume

.         Grup adverbial

.         Constructii participiale

7.     Feluri de propozitie

In limba germana exista diferite feluri de propozitii. O diferentiere a felurilor de propozitii este necesara, deoarece pozitionarea predicatului, variaza in functie de felul de propozitie. Se face diferenta intre urmatoarele feluri de propozitie:

.         Propozitii enuntiative

.         Propozitii interogative

.         Propozitii imperative

.         Propozitii optative

In continuare se mai diferentiaza:

.         Propozitii principale

.         Propozitii secundare

.         Propozitii infinitivale

.         Constructii infinitivale